În România se încheie campania electorală prezidențială. Votul în primul tur va avea loc duminică, 24 noiembrie. Potrivit sondajelor sociologice, favorit în cursă este actualul prim-ministru, reprezentant al Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, care este susținut de aproximativ 29% dintre alegători.
Nicolae Ciucă, candidatul Partidului Național Liberal (PNL), care a fost mult timp partener al social-democraților în Parlament, este de așteptat să termine pe locul al doilea, având un scor de 19%.
Cu toate acestea, șanse la turul al doilea nu are doar el. La o diferență mică de puncte, ar putea intra în turul al doilea și candidata partidului de centru-dreapta „Uniunea Salvați România” (USR), Elena Lasconi, cu 16%, precum și cel mai controversat participant la alegeri, George Simion, liderul partidului de extremă dreapta AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), cu 17%. Simion este acuzat de colaborare cu serviciile speciale rusești, iar Ucraina și Republica Moldova i-au interzis intrarea pe teritoriul lor.
Actualul președinte, Klaus Iohannis, reprezentant al PNL, își încheie cel de-al doilea mandat, iar oboseala acumulată de electorat în timpul guvernării sale influențează percepția asupra întregului Partid Național Liberal și a candidatului său, Nicolae Ciucă.
Totuși, nici Partidul Social Democrat și candidatul său, Marcel Ciolacu, nu beneficiază de o imagine impecabilă: social-democrații, succesorii de facto ai comuniștilor și protagoniști ai numeroaselor scandaluri de corupție, sunt adesea asociați cu o „putere coruptă”, care însă continuă să fie reprezentată pe scară largă la toate nivelurile.
„Elitele noi” versus „elitele vechi”
Despre procesul politic din România se spune adesea că „nu este ca în alte țări”. Totuși, în realitate, lucrurile stau invers: contextul românesc este atât de clasic încât România poate fi considerată un exemplu în lumea anomaliilor politice. În același timp, în România se observă aceleași tendințe distructive care se răspândesc în Europa: creșterea popularității partidelor de extremă dreapta, populismul, flirtul cu narațiunile rusești.
Coaliția formată de PSD și PNL în timpul pandemiei de COVID-19 a divizat definitiv clasa politică în „elite vechi” și „elite noi”. Astfel, în timp ce „elitele vechi” mențineau puterea, „elitele noi” și-au consolidat pozițiile și astăzi luptă pentru a intra în turul al doilea.
Principalul candidat al „elitelor noi” poate fi considerată Elena Lasconi, în jurul căreia forțele de centru-dreapta au început să se unească. Cel puțin Ludovic Orban, liderul partidului „Forța Dreptei”, a anunțat retragerea din cursă în favoarea sa.
Forța politică a Elenei Lasconi și-a crescut treptat prezența în Parlament din 2016. În această perioadă, și-a consolidat pozițiile și principalul său concurent din rândul „elitelor noi” – liderul de extremă dreapta al AUR, George Simion. AUR este acuzat de legături cu social-democrații, ceea ce, potrivit unor ipoteze, ar putea facilita victoria candidatului PSD dacă Simion ajunge în turul al doilea.
Ucraina în discursul electoral românesc
Una dintre întrebările recente ale dezbaterilor prezidențiale s-a referit la viziunea candidaților privind încheierea războiului din Ucraina: ce vor face dacă noul președinte al SUA, Donald Trump, va iniția consultări de pace între Ucraina și Rusia și va invita noul lider român. Vor susține o eventuală propunere a acestuia de a forța Ucraina să renunțe la teritorii?
Fostul adjunct al secretarului general al NATO, Mircea Geoană, candidat independent, a declarat că Ucraina nu are resurse pentru a recupera Crimeea, iar Donbasul este deja rusificat. Prin urmare, consultările dintre președintele României și Trump ar trebui să conducă la un compromis, care să nu excludă cedarea teritoriilor ucrainene.
Un alt candidat, Kelemen Hunor, lider al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), a subliniat că scenariul descris de Geoană este inacceptabil, inclusiv pentru administrația Trump, și cu atât mai mult pentru România. Potrivit lui Hunor, acesta ar fi începutul unui dezastru pentru România. În opinia sa, negocierile ar trebui purtate ținând cont atât de perspectivele pe termen scurt, cât și de cele pe termen lung, implicând neapărat partea ucraineană și forțând Rusia să accepte pacea prin putere.
Candidata USR, Elena Lasconi, l-a criticat și ea pe Geoană, afirmând că acesta ar ceda cu ușurință și teritorii românești în cazul unei amenințări militare. În ceea ce privește Rusia, Lasconi a subliniat că aceasta trebuie dezarmată, iar încheierea războiului este posibilă doar prin victoria Ucrainei.
Sursa: Lb.ua, Marianna Prysiazhniuk
Traducere: Delta2024
